Damen Galaţi şi oamenii săi. Astăzi, Victor – Production Manager, Yard &...

Damen Galaţi şi oamenii săi. Astăzi, Victor – Production Manager, Yard & Site Management

522
0
DISTRIBUIȚI
Damen Galaţi şi oamenii săi. Astăzi, Victor – Production Manager, Yard & Site Management

Disciplina este izvorul succesului.”

Când vorbim despre Victor Dobrea vorbim despre etalonul disciplinei. „Mi-a plăcut să îmi fac treaba temeinic, am fost extrem de ambiţios şi de perseverent în a face performanţă. La mine disciplina e literă de lege. Dintr-o astfel de poziţie lucrezi cu reguli stricte. E o direcţie pe care trebuie să o menţii tot timpul, o metodă prin care să ţii oamenii aproape fără să creezi animozităţi, altfel colectivul nu se încheagă şi nu faci performanţă. Trebuie să fii o persoană verticală, să nu faci rabat de la absolut nimic.”

Atât angajaţii cât şi foştii angajaţi ce i-au trecut prin mâini vorbesc despre el ca fiind omul care te motivează şi te ambiţionează să munceşti până când rezultatul finit ajunge un mare succes. Presa îi atribuie onorific titlul de „ tată a 700 de vapoare”. Cu toate acestea cine este cu adevărat Victor Dobrea, omul din spatele numelui?

Fost şi actul angajat al grupului Damen Shipyards, tatăl a doi copii şi totodată bunic, Victor s-a născut în comuna Tuluceşti, ajungând dintr-un baiat speriat ce provenea dintr-o familie modestă, un bărbat puternic cu un renume grandios în cadrul grupului Damen. „Încă de mic m-a caracterizat perseverenţa. Am urmat LVA-ul, clasa specială de fizică şi matematică, continuând cu Facultatea de construcţii navale, anul 1977 fiind anul care marchează începutul carierei mele profesionale. Iniţal eram destul de speriat, dar am avut şansa să fiu alături de nişte oameni foarte pricepuţi, atât din punct de vedere profesional cât şi pedagogic, care au ştiut să îmi transmită nu numai cunoştinţelor lor dar şi ataşamentul faţă de colectivul şi societatea în care lucrezi. Sunt oameni pe care îi ştiu şi astăzi şi cărora le mulţumesc pentru ceea ce am ajuns. Este foarte important să ai parte de asemenea persoane la început de drum.”

Deschis spre comunicare, Victor ne împărtăşeşte traseul ideologic al evoluţiei lui profesionale. „Am lucrat ca inspector la CTC, având ulterior şansa să lucrez la platformele de foraj marin care în acea vreme erau la cel mai înalt nivel tehnic posibil în lume. Ulterior am fost şef de atelier la atelierul de montaj Secţia 1, un atelier greu cu mari responsabilităţi. Am fost şi şef de secţie la Secţia 1 care la revoluţie avea 2004 oameni. În anul 1990 am fost numit director la fabrica corp şi aveam în subordine 5000 de oameni. În 2004 am ocupat funcţia de director de producţie, iar în 2014 am hotărât să îmi închei activitatea, dar colegii din Damen au pus presiune pe mine să continui activitatea în Damen şi mi s-a propus să activez în cadrul şantierului din China. Din 2014 până în prezent am rămas în China, făcând o mică escală şi în Rusia la Vladivostok. În fiecare an spun că vreau să mă opresc, dar în fiecare an îmi continui activitatea din ce în ce mai intens.”. Cu toate acestea, cea mai mare împlinire o găseşte pe plan personal. „Cea mai mare realizare sunt copiii, în ideea în care nu am avut nicio contribuţie la creşterea lor. Munceam inclusiv sâmbăta şi duminica în loc să stau cu ei şi să le urmăresc evoluţia. Pe plan profesional bucuria e că am reuşit să creştem aici în şantier o grămadă de generaţii de oameni tineri, oameni serioşi, puternici, devotaţi, care au schimbat faţa oraşului, care ne reprezintă cu mândrie şantierul peste tot în ţară şi în străinătate, si care demonstrează că şantierul modelează oameni nu doar profesional ci le schimbă şi caracterul.”

Unul dintre momentele dificile îl constituie începutul carierei sale în China. „Între şantierul nostru şi cel din China era o foarte mare diferenţă. În momentul de faţă am reuşit să îi apropii puţin de Damen Galaţi, întrucât ăsta era şi scopul. Trebuia să implementez proceduri noi şi un stil de lucru modern, ceea ce cred ca am reuşit să realizez. În doi ani s-au produs schimbări de tot felul, s-au introdus toate procedurile necesare şi în acelaşi timp s-au construit şi foarte multe nave destul de complexe. Chinezii sunt nişte oameni foarte muncitori şi disciplinaţi, dar sunt şi puţin comozi. Evită cât pot de mult stresul, nu sunt nişte oameni destul de activi, ceea ce face diferenţa şi în momentul de faţă. Şantierul din China nu are dotarea pe care o are cel din Galaţi, dar am făcut progrese foarte mari. Sunt mulţumit de ceea ce s-a întâmplat acolo şi probabil din aceasta cauză îmi vine şi greu să mă opresc. Simt că mai e loc de schimbări şi că încă au nevoie de mine. Mi-a venit greu să mă adaptez, deoarece eu veneam dintr-un şantier în care ordinea, disciplina şi planning-ul era ceva normal şi toată lumea era focusată pe asta. Aşa multe lucruri îmi propusesem să fac încât după două luni am zis că nu mă mai intorc. Orice încercam să le propun primeam răspunsul negativ «aici nu se poate». După două luni am pus pe masă un proiect de modificare a şantierului care a fost aprobat de directorul general. Cu tenacitate, muncă şi perseverenţă am început să schimbăm lucrurile, urmând ca ei să vadă că se poate şi altfel.”

Datorită acestor realizări, în anul 2016, Victor a fost premiat, alături de experţi din SUA, Japonia, Brazilia, de către Guvernul Popular al Provinciei chineze Huba cu distincţia „Chime Bell Award”. Prestigiosul titlu este acordat anual specialiştilor din alte ţări care îşi aduc aportul în organizarea şi modernizarea Chinei. „Personal, am fost surprins”, ne mărturisește Victor, „dar în acelaşi timp am fost si foarte mândru de ceea ce am realizat, şi cred că şi colegii mei din Şantierul Naval unde m-am format ca specialist şi poate chiar şi cetăţenii oraşului, sunt mândri că un delegat de-al lor i-a reprezentat cu cinste într-o ţară străină.”

Pe perioada în care a muncit în şantierul din Galaţi a primit oferte de lucru în cadrul altor companii, refuzându-le cu vehemenţă. „Stabilitatea, poziţia pe care am avut-o şi colectivul m-au făcut să rămân. Era greu să primesc în cadrul altei companii din România ceea ce Damenul mi-a oferit pe parcursul acestor ani. Am avut oferte si de la şantierele navale Tulcea, Turnu Severin, însă nu m-au atras.”

Dacă pentru majoritatea angajaţilor şantierul reprezintă cea de-a doua familie, pentru Victor şantierul reprezintă prima familie. „Am venit aici ca un copil de la ţară, speriat şi am plecat un bărbat matur, stăpân pe el, cu foarte mulţi prieteni şi cunoscuţi. Am crescut cu oamenii din şantier, cunoşteam mai mult de jumătate, le ştiam inclusiv familiile. În momentul în care am plecat, în producţie nu era un om care să nu fie promovat de mine. Am lăsat un colectiv extrem de închegat, o îmbinare între experienţă, tinereţe şi performanţe deosebite.”

Dacă mă gândesc la Galaţi, la momentul actual compania DSGa este cea mai performantă şi serioasă companie, care oferă o rampă de lansare celor care îşi doresc o ascensiune în viaţă. Eu am avut nevoie de 13 ani ca să ajung într-o poziţie de director, dar am promovat oameni dupa 5 – 6 ani ca şi directori. Este o întreprindere care nu te dezvoltă doar din punct de vedere profesional, ci şi uman, vine cu un istoric bogat care nu se poate schimba, este o întreprindere care te face in fiecare zi să te bucuri de ceea ce ai realizat, îţi oferă multe de satisfacţii şi te face să vii la serviciu cu elan.”

Citește și articolul: Damen Galaţi şi oamenii săi. Astăzi, Aurora – sudor în cadrul Secţiei 1 A

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.