Damen Galaţi şi oamenii săi. Astăzi, Dorin – Şef Secţie 1 Cala...

Damen Galaţi şi oamenii săi. Astăzi, Dorin – Şef Secţie 1 Cala bazin

45
0
DISTRIBUIȚI
Damen Galaţi şi oamenii săi. Astăzi, Dorin – Şef Secţie 1 Cala bazin

Lucrurile trebuiesc făcute o singură dată şi bine.”

Cine este Dorin? Unii spun despre el că este „o mână de fier într-o mănuşă de catifea”. El spune că este „unul dintre membrii familiei Codru şi unul dintre membrii familiei Damen”. Se poate afirma însă cu toată convingerea că este una dintre persoanele care ține uşa deschisă pentru toţi colegii și colaboratorii care au nevoie de el.

Tind să cred că sunt un om bun și înţelegător, care dă sfaturi și poate fi deranjat indiferent de programul aglomerat pe care îl are. Îmi place să lucrez în echipă, toţi suntem egali, toţi avem îndatoriri şi toţi tragem în aceeaşi direcţie. Navalist sunt de mic. Am terminat Liceul de Marină din Galaţi, și fac parte chiar din prima promoţie. Am urmat Facultatea de Mecanică, Secţia Nave, din cadrul Institutului Politehnic Galaţi. Soţia mi-a fost şi colegă de facultate și, în continuare, întâmplător sau nu, lucrăm în cadrul aceleiaşi secţii. După ce am absolvit, în anul 1982, am fost repartizat la Şantierul Naval din Brăila, unde am lucrat la navele care se exportau în China. Proiectul nu a putut fi finalizat la Brăila, așa că Șantierul Naval Galați a preluat navele, finalizându-le. Când am venit în Şantierul Naval din Galați, navele pentru China erau în execuție și mi-a venit foarte ușor să continui ceea ce începusem: am schimbat doar șantierul, activitatea era aceeași.”

Navalistul gălățean este un om cu o vastă experiență, sincer și deschis în a ne împărtăși etapele parcurse în cei 28 de ani de activitate. „Am început cu munca de coordonator nave, în care trebuie să cunoşti tot ceea ce se întâmplă în perioada de execuţie a navei. Următorul pas a fost Secţia de Lăcătuşerie Navală, unde am lucrat cu oameni pricepuţi, cu respect pentru meseria lor. A urmat colaborarea cu Direcţia de Remorchere şi Ambarcaţiuni, unde problemele se întindeau pe un spectru mult mai larg şi divers: mecanică, sudură, lăcătuşerie şi tubulatură. În acea etapă am acumulat competenţe, dar am și format un colectiv pregătit şi responsabil.

La secţia de corp am venit în anul 2008, cu expertiza navelor construite anterior. Începutul nu a fost uşor, am avut însă libertatea de decizie şi mai ales am avut sprijin pentru a schimba din temelii configuraţia secţiei; am adus oameni competenţi şi devotaţi meseriei. Experienţa acumulată pe parcursul anilor îmi permite să anticipez cu uşurinţă eventualele probleme care pot să apară în procesul de producţie și să le contracarez prin luarea de decizii corecte. Axa cronologică a activităţii mele profesionale arată cam aşa: 1990-1994 – coordonator de navă, 1994-2005 – şef secţie lăcătuşerie, 2005-2008 – şef secţie la Divizia Remorchere şi Ambarcaţiuni, 2008 – prezent, şef Secţie 1 Cala bazin.”

Dorin ne povesteşte una dintre realizările care i-a marcat viaţa şi de care îşi va aminti mereu. „În cei patru ani în care am fost coordonatorul navelor pentru China, am participat şi la realizarea unor platforme grup social, PGSU: grupurile pentru platformele de foraj de pe platforma continentală a Mării Negre. Aceasta a fost o experienţă pe care o voi ţine minte toată viaţa. Am construit aici, în şantier, grupurile, ca mai târziu să plecăm pe mare, unde le-am şi construit și le-am pus în funcţiune. Accesul la bordul platformei se făcea direct cu elicopterul pe puntea helideck sau cu coşul, agăţaţi de plasa coşului…”

Cu toate că a primit nenumărate propuneri de la alte şantiere, Dorin nu a fost tentat. Considerând că Şantierul Naval Galaţi este o zonă stabilă de lucru din această parte a ţării şi având principii ferme, a decis să rămână alături de cei pe care îi consideră o familie. „Decât nişte avantaje mai bune pentru o perioadă scurtă de timp, prefer avantaje decente care se întind pe o perioadă lungă. Oamenii de bază ai şantierului rămân aici şi duc mai departe tradiţia de navalist”.

Singurul moment, la care regretă ca a participat, a fost perioada în care datorită situaţiei economice s-au făcut restructurări în rândul personalului. „Trebuie să ai încredere în oameni, să le dai responsabilităţi. Greşelile sunt inerente şi oricine poate greşi, însă trebuie să învăţăm din ele şi să ne facem treaba mai departe. Din păcate, în momente de criză economică, aici rămân cei mai buni. Aceasta este etapa în care perseverenţa îţi este recunoscută.”

Atât şantierul cât şi oamenii lui se află într-o continuă evoluţie. În 1990 când am venit în şantierul din Galaţi, se făceau nave bune, diverse, dar exista o anumită cultură, un alt nivel de pregătire, tehnologia de la vremea respectivă. Pe parcursul anilor, cultura a început să se schimbe, mai ales după 1999, am fost dotați cu echipamente noi, tehnologii noi, oamenii au început să fie mai bine pregătiţi, iar şantierul nu se opreşte aici, continuă să se dezvolte.”

Pentru mine şantierul este o familie. Ne petrecem mai mult timp aici decât acasă cu familia. Familia de aici e mai numeroasă şi necesită mai multă atenţie şi timp. Şantierul este o o insulă de stabilitate. Dacă ne uităm în Galaţi, în afară de două furnale din Sidex, nu mai văd altceva. Nu mai văd INETOF, IMH, ISCL, IMNG. Şantierul este motorul care atrage oamenii oraşului, iar pe lângă şantier sunt și sateliţii care gravitează în jurul lui şi care coagulează o mare parte din forța de muncă. Aici oamenii au un loc de muncă stabil, iar în momentul în care ai siguranţa zilei de mâine, eşti serios şi te dăruieşti meseriei pe care o practici, totul decurge perfect. Personal, consider că Secţia 1 este secţia etalon a şantierului, care a deschis calea multor tineri. De 28 de ani foarte mulţi tineri care mi-au trecut prin mână au ajuns peste tot în lume. Tineri crescuţi de mine au ajuns şefi de secţie şi şefi de atelier, directori pe la alte şantiere, inspectori prin Coreea, Norvegia. Aceasta este secţia unde pentru prima oară s-a luat in calcul să facem structuri din aluminiu, secţia care acum execută 95% din structuri şi elemente din aluminiu pentru superyahturi, SeaXplorer (un nou tip de iahturi de explorare), dar și secţia care va începe curând lucrări speciale pentru nave. Formăm un colectiv mic, dar unit. Suntem o echipă în care ierarhiile nu sunt atât de importante, dar în care contează respectul faţă de cei din jur. Eu consider că trebuie să dai mereu dovadă de înţelegere şi respect pentru cel de lângă tine, indiferent de munca, măruntă sau nu, pe care a făcut-o.”

Dorin ne împărtăşeşte și o părere pe care am întâlnit-o mai rar, dar e reală. „Între o navă şi oameni există o mare asemănare, care se reflectă în etapele importante ale vieţii. Cum cel mai important moment din viaţa unui om este naşterea, putem considera ca festivitatea de punere a chilei reprezintă naşterea navei. Al doilea moment de seamă este botezul, la oameni și la nave deopotrivă. Al treilea moment important este căsătoria, asociat la navă cu momentul în care aceasta pleacă să înfrunte mările şi oceanele. Concret, s-a născut, am botezat-o, a plecat de la părinţi….. asta le spun și tinerilor care vin cu speranţe şi cu dorinţa de a deveni navalişti.”

Citește și: Damen Galaţi şi oamenii săi. Astăzi, Emanuel – sudor în cadrul Secţiei I Cala Bazin, Sudură

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.