DRAGOBETE: Tradiţii şi obiceiuri pe care nu le ştiai

0
DRAGOBETE Tradiţii şi obiceiuri pe care nu le ştiai

Tradiţionalul Dragobete se sărbătoreşte pe 24 februarie. Îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci, flori de primăvară. Dacă se găseau şi fragi infloriţi, aceştia erau adunaţi în buchete şi se puneau ulterior în lăutoarea fetelor, timp în care se rosteau cuvintele: „Floride fraga/Din luna lui Faur/La toată lumea sa fiu dragă / Urâciunile să le desparţi”.

Pe dealurile din sat se aprindeau focuri, iar în jurul lor stăteau şi vorbeau fetele şi băieţii. La ora prânzului, fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit zburătorit, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. De aici provine expresia Dragobetele sărută fetele!. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru a-ţi afişa dragostea în faţa comunităţii.

Folcloristul român Constantin Rădulescu-Codin, în lucrarea „Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credinţele şi unele tradiţii legate de ele.” scria: „Dragobete e flăcău iubieţ şi umblă prin păduri după fetele şi femeile care au lucrat în ziua de Dragobete. Le prinde şi le face de râsul lumii, atunci când ele se duc după lemne, flori, bureţi …”. De aici şi provine răspândita expresie adresată fetelor mari şi nevestelor tinere, care îndrăzneau să lucreze în ac.

Există o serie de obiceiuri în zona rurala legate de această sărbătoare:

  • Nu se sacrifică animale pentru că astfel s-ar strica rostul împerecherilor.
  • Femeile obişnuiesc să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase întreg anul.
  • Fetele mari strâng de cu seara ultimele rămăşiţe de zăpadă, numită zăpada zânelor, iar apa topită din omăt este folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste.
  • Bărbaţii nu trebuie să le supere pe femei, să nu se certe cu ele, pentru că altfel nu le va merge bine în tot anul.
  • Tinerii consideră că în această zi trebuie să glumească şi să respecte sărbătoarea pentru a fi îndrăgostiţi tot anul.
  • Dacă în această zi nu se va fi întâlnit fata cu vreun băiat, se crede că tot anul nu va fi iubită de nici un reprezentat al sexului opus.
  • În această zi, nu se coase şi nu se lucrează la câmp şi se face curăţenie generală în casă, pentru ca tot ce urmează să fie cu spor.
  • În unele sate se scotea din pământ rădăcina de spânz, cu multiple utilizări în medicina populară.
  • Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute de Dragobete.
  • Nimeni nu trebuie să plângă în ziua de Dragobete. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma.
  • În unele zone ale ţării, ajunul zilei de Dragobete este asemănător cu simbolistica nopţii de Bobotează. Fetele tinere, curioase să îşi afle ursitul, îşi pun busuioc sfinţit sub pernă, având credinţa că Dragobete le va ajuta să găsească iubirea adevărată.

Dragobetele are rădăcini foarte vechi. Dragobetele, numit şi Năvălnicul sau Logodnicul Păsărilor, fecior chipeş şi puternic, aduce iubirea în casă şi în suflet.

Prilej de bucurie şi bunăstare, Dragobetele este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri străvechi ale poporului român. Probabil că 24 februarie însemna, pentru omul arhaic, începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, păsările îşi caută cuiburi iar omul participă şi el la bucuria naturii.
Cu ocazia zilei de Dragobete, bătrânii satului acordau o îngrijire specială animalelor din ogradă, dar şi păsărilor. Bătrânii credeau că în această zi păsările îşi aleg perechea pe viaţă şi se urnesc în construirea cuiburilor. La sfârşit de iarnă şi început de primăvară, Dragobetele oficia nunţirea păsărilor in cer.

Până în februarie 2016, Dragobete nu avea un simbol asociat. Pe 15 februarie 2016, simbolul Dragobetelui a fost ales în urmă a peste 20.000 de voturi, printr-o campanie de promovare a valorilor româneşti, organizată de Petrom. Simbolul ales a fost Uniunea.

Simbolul ales, Uniunea, trimite către ritualul păsărilor care, în acea zi, îşi căutau şi găseau perechea pe viaţă. Ele erau primele care, odată cu dezmorţirea naturii şi apariţia unui nou anotimp de primăvară, dădeau tonul întregului ritual de trezire la viaţă, prin iubire.

Citeşte şi: Dezbatere pe tema „Tradiții românești vs. Tradiții occidentale”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.