Poveste persană în demi-pointe – recenzie de Laura Sava

Poveste persană în demi-pointe – recenzie de Laura Sava

28
0
DISTRIBUIȚI
Poveste persană Laura Sava

O recenzie a spectacolului de balet Poveste persană, premieră care a avut loc sâmbătă, pe 9 noiembrie, recenzia este semnată de doamna Laura Sava, secretar muzical.

Profesia de balerin este una dintre cele mai grele prin efortul fizic și psihic pe care îl presupune în munca de pregătire de zi cu zi și mai apoi în spectacol, de aceea sunt tot mai puțini cei care îmbrățișează această carieră. Toate teatrele lirice din țară se confruntă cu o lipsă acută de personal specializat în această profesie, situație pe care o regăsim și la Liricul gălățean. Pe scena pe care a dansat și a montat distinsul maestru Trixy Checais, care îndruma o trupă de 50 de balerini, astăzi doar 15 balerini angajați și 2 colaboratori acoperă întregul repertoriu. De aceea, inițiativa maestrei de balet Gabriela Gegea de a monta un spectacol de sine stătător, pare – la prima vedere – temerară și riscantă. Vizionând sâmbătă, 9 noiembrie, premiera Poveste persană, am avut bucuria de a descoperi ambiția, dăruirea și perseverența balerinilor noștri de a depăși dificultățile partiturii coregrafice clasice, dar și arta, experiența și știința pedagogică de a pune în valoare calitățile, de a evita dificultățile și de a crea un ansamblu omogen, echilibrat, dinamic și expresiv, de care a dat dovada coregrafa Gabriela Gegea.

Despre tema piesei:

Tema abordată a fost cea orientală, a basmelor din 1001 de nopți, Șeherezada, construind un libret inspirat din cel original de Alexandre Benois și coregraful Michel Fokine, adaptat scenei și trupei gălățene, folosind în Prolog, Song of India din opera Sadko de Rimski-Korsakov, în actul I Turkish Fragments op. 62 și Procession of the Sardar din Caucasian Sketches op.10 de Mikhail Ippolitov- Ivanov, iar în actul al II-lea celebra suită simfonică Sherezada op. 35 de Nikolai Rimski-Korsakov. Sherezada a mai fost montată la Galați în 1975 de regretatul maestru Trixy Checais, într-un triptic de balet alături de Boleroul de Maurice Ravel și Elanuri de Sergiu Sarghizov, o realizare deosebit de apreciată la vremea respectivă, fiind filmată de Televiziunea Română.

În varianta semnată de Gabriela Gegea, alături de balerinii teatrului am întâlnit elevii secției de coregrafie din cadrul Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin”, profesor îndrumător Ofelia Andrei, copii talentați, implicați și dedicați misiunii ce le-a fost încredințată.

Încă din Prolog, publicul a fost introdus în atmosfera de basm prin proiecția unei imense cărți (concept video proiect Alexandru Roșu), în paginile căreia apărea povestea teribilului sultan Shahryar. Trebuie să menționăm faptul că implicarea Gabrielei Gegea a fost totală, semnând atât scenografia cât și regia spectacolului, aceasta din urmă, alături de Adrian Mărginean.

Despre artiști:

Balerinii teatrului au fost distribuiți cu grijă, insistându-se pe implicarea lor emoțională la realizarea fiecărui personaj în parte. Florentina Ștefan a dat viață unei Farizana, frumoasă, senzuală, dar o aprigă luptătoare, pătimașă în a-și apăra poziția de favorită în cadrul haremului. Paul Nedelcuță, cu atitudinea impunătoare, plină de fermitate, a creat un sultan Shahryar necruțător și insensibil la farmecele favoritelor sale care l-au înșelat.

Cele două sclave, Rodica Dorojan și Alina Donțu, au avut evoluții pline de temperament, expresive și bine sincronizate pe tot parcursul spectacolului.

Despre soliști:

Cei doi soliști principali, Irina Marola (Zuneida) și Ionuț Țurlea (Faruz) au dovedit reale calități și o tehnică bine pusă la punct în amplul Adagio din actul al II-lea. Fină, fragilă, delicată, Irina Marola a atras de la început privirile spectatorilor, evoluând cu siguranță. Pregătirea sa alături de Irina Lebedeva, în cadrul Long Island Ballet Academy & Dance, Sea Cliff, New York și studiile de perfecționare pentru îmbunătățirea tehnicii de dans organizate de Studioul de Dans Dany Holdstein, Long Island, New York, sub îndrumarea maestrului rus Andrei Kisselev și-au spus cuvântul. Cu sărituri ample, prize sigure mereu atent la partenera sa, Ionuț Țurlea s-a evidențiat printr-o postură plină de expresivitate, dovedind o bună experiență scenică dobândită în trecut alături de colectivul Teatrului de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța, din care a făcut parte.

Deși au evoluat în roluri secundare, atât Iulia Ecaterina Radu (Eunucul), cât și Viorel Huru (Vizirul), au creat personaje puternice, pline de culoare și credibilitate, completând și creând liantul dintre scene pe parcursul acțiunii.

Scenele de ansamblu au avut ritm, sincronicitate, dinamism, fiecare balerin participând cu dăruire, fără ezitări sau stângăcii, la crearea unor tablouri ample. Tehnica clasică de demi-pointe a fost iscusit îmbinată cu elemente plastice ale dansului oriental, creând astfel sugestii și imagini scenice pline de culoare.

În finalul spectacolului, publicul a asistat la un moment deosebit prin acordare diplomei de excelență doamnei Gabriela Gegea cu prilejul aniversării a 40 de ani de carieră pe scena Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, o recunoaștere binemeritată a eforturilor, a muncii, perseverenței și modestiei cu care această minunată creatoare a călăuzit de-a lungul anilor zeci de balerini.

Despre public:

Publicul numeros care a umplut până la refuz sala teatrului a reacționat entuziast, ovaționând minute în șir la final, dar și pe parcursul evoluției balerinilor, ceea ce demonstrează că acest gen de spectacol reprezintă un punct de interes important pentru gălățeni.

Am remarcat prezența în public a două dintre balerinele din generația de aur a Teatrului, nume de prim rang pe afișele anilor ‘70-‚80, Venera Zavulovici și Virginia Fierăscu, de fiecare dată alături de colectivul de balet al instituției, urmărind cu dragoste și susținere fiecare realizare, chiar dacă domniile lor s-au despărțit de teatru de aproape 3 decenii. Un exemplu extraordinar pentru generația actuală de balerini.

Te-ar putea interesa și Una bună, 9 așa și-așa: Florin Toma – directorul Teatrului Dramatic „Fani Tardini”, Galați

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.