În urma unui studiu independent realizat de Observatorul Român de Sănătate ce vizează eficienţa împotriva poluării la nivel naţional, reiese faptul că oraşul Brăila se află pe locul 13, la coada clasamentului.

Observatorul Român de Sănătate a analizat activitatea autorităților locale din cele mai mari 15 orașe românești și acțiunile concrete întreprinse de acestea pentru a reduce poluarea aerului în ultimii 2 ani. La fel ca în ediția precedentă a clasamentului, niciuna dintre marile primării din România nu a reușit să acumuleze măcar jumătate din scorul maxim posibil acordat pentru acțiunile împotriva poluării.

Primăriile care acționează cel mai decis în direcția reducerii poluării sunt Brașov, Galați și Cluj-Napoca. Cel mai puțin preocupate de reducerea poluării și efectele acesteia asupra sănătății locuitorilor sunt primăriile Brăila, Bacău și Constanța.

Analiza se bazează pe o grilă de evaluare cuprinzând 20 de indicatori organizați în 5 domenii:

1. Intervenții economice pentru reducerea poluării aerului
2. Intervenții administrative pentru reducerea poluării aerului
3. Intervenții comportamentale pentru reducerea poluării aerului
4. Infrastructură care face posibilăreducerea poluării aerului
5. Indicatori direcți de poluare a aerului

Context

• Restricțiile impuse în pandemie, în primăvara anului 2020, au curățat rapid aerul. După relaxarea măsurilor, poluarea a revenit, iar în unele orașe situația actuală este mai gravă decât înainte de pandemie.
• Datele oficiale publicate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că poluarea aerului ucide aproximativ 7 milioane de oameni în întreaga lume în fiecare anși că 9 din 10 persoane respiră aer care depășește limitele pentru poluare stabilite.
• Particulele în suspensie (PM) sunt particule solide și lichide suspendate în aerul înconjurător, fiind responsabile pentru decesele premature prin atac cerebral, cancer pulmonar și boli cardiovasculare. Există două tipuri de PM: cele grosiere PM10 și cele fine PM2,5.
• PM2,5 sunt nocive pentru sănătate chiar și la concentrații mici în aer deoarece dimensiunea lor scăzută le permite să traverseze plămânii și să ajungă direct în sânge.
• În 2020, aproximativ jumătate dintre orașele europene au depășit recomandarea OMS privind poluarea anuală cu PM2,5. Cele mai ridicate niveluri de poluare cu PM2,5 au fost înregistrate în Europa de Sud-Est.
• Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului a clasificat poluarea aerului, în special cea cu PM2,5, ca fiind principala cauză de cancer.
• O recenzie globală recentă a constatat că expunerea cronică poate afecta fiecare organ din corp, complicând și exacerbând condițiile de sănătate existente.
• România este una dintre cele opt țări în care emisiile de NOx și PM10au crescut între anii 1990 și 2018.

Date îngrijorătoare

• Poluarea aerului cauzează boli care determină rate mai mari de deces în urma îmbolnăvirii de Covid-19, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
• 29.230 de români mor anual din cauza bolilor provocate de poluare, țara noastră aflându-se pe locul 7 la nivel european în ceea ce privește numărul deceselor premature cauzate de poluare la mia de locuitori.
• Poluarea omoară de 15 ori mai mulți români decât accidentele rutiere.
• România se află pe locul 15 în topul celor mai poluate țări din Europa, conformul Raportului Mondial despre Calitatea Aerului din 2020.
• La nivel european, țara noastră are cele mai ridicate costuri sociale anuale pe cap de locuitordatorate poluării(€1.810).
• Bucureștiul este orașul european cu cele mai mari costuri sociale pe cap de locuitor din cauza impactului poluării aerului asupra sănătății. Fiecare bucureștean pierde anual €3.004 din cauza poluării.

Niciunul dintre cele 15 orașe incluse în analiză nu are stabilite zone cu emisii scăzute.

Statisticile din decembrie 2020 arată că jumătate dintre autoturismele din România sunt mai vechi de 15 ani.

Motoarele diesel, încă majoritar utilizate de către autorităţi şi cetăţeni

• Emisiile motoarelor Diesel sunt carcinogene de grup 1, reprezentând una dintre cauzele cancerului pulmonar.
• 12 orașe dintre cele 15 analizate au achiziționat în ultimii 2 ani autobuze Diesel, deși emisiile acestora sunt nocive pentru sănătatea populației.
• Doar 8 primării au achiziționat mijloace de transport în comun cu propulsie electrică în ultimii doi ani, însăo parte dintre ele încă așteaptă ca acestea să le fie livrate.
• Doar 6 primării dintre cele 15 au achiziționat tramvaie și/sau troleibuze în ultimii doi ani. 3 dintre orașele analizatenu au rețea de tramvai și/sau troleibuz.
• Jumătate dintre autoturismele existente în România au motoare Diesel.

Niciunul dintre orașe nu a organizat campanii de informare și conștientizare a cetățenilor cu privire la importanța calității aerului și efectele nocive ale poluării.

Tu știai aceste informații despre eficienţa împotriva poluării? Consideri că sunt și alte elemente demne de luat în calcul pentru a influența un astfel de studiu?

Te-ar putea interesa şi: Locuri pe care trebuie să le vizitezi, la doi pași de Brăila

• Ce trebuie să știi despre menținerea sănătății bebelușului tău în sezonul rece
• Vrei sărbători fără griji în acest an? Apelează la o firmă de curăţenie!
• Cum echipezi inteligent o bucătărie cu suprafață mică?
• 8 direcții pentru marketingul unui restaurant
• Top 10 cofetării din Galați pe care trebuie să le încerci

Dacă vrei să fii la curent şi cu alte informaţii despre oraşul tău, abonează-te!