miercuri, noiembrie 27, 2024
AcasăArticoleCe loc ocupă oraşul Galaţi în clasamentul "eficienţa împotriva poluării"

Ce loc ocupă oraşul Galaţi în clasamentul „eficienţa împotriva poluării”

În urma unui studiu independent realizat de Observatorul Român de Sănătate ce vizează eficienţa împotriva poluării la nivel naţional, reiese faptul că oraşul Galaţi se află pe locul 2, în fruntea clasamentului.

Observatorul Român de Sănătate a analizat activitatea autorităților locale din cele mai mari 15 orașe românești și acțiunile concrete întreprinse de acestea pentru a reduce poluarea aerului în ultimii 2 ani. La fel ca în ediția precedentă a clasamentului, niciuna dintre marile primării din România nu a reușit să acumuleze măcar jumătate din scorul maxim posibil acordat pentru acțiunile împotriva poluării.

Primăriile care acționează cel mai decis în direcția reducerii poluării sunt Brașov, Galați și Cluj-Napoca. Cel mai puțin preocupate de reducerea poluării și efectele acesteia asupra sănătății locuitorilor sunt primăriile Brăila, Bacău și Constanța.

Context

  • Restricțiile impuse în pandemie, în primăvara anului 2020, au curățat rapid aerul. După relaxarea măsurilor, poluarea a revenit, iar în unele orașe situația actuală este mai gravă decât înainte de pandemie.
  • Datele oficiale publicate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că poluarea aerului ucide aproximativ 7 milioane de oameni în întreaga lume în fiecare anși că 9 din 10 persoane respiră aer care depășește limitele pentru poluare stabilite.
  • Particulele în suspensie (PM) sunt particule solide și lichide suspendate în aerul înconjurător, fiind responsabile pentru decesele premature prin atac cerebral, cancer pulmonar și boli cardiovasculare. Există două tipuri de PM: cele grosiere PM10 și cele fine PM2,5.
  • PM2,5 sunt nocive pentru sănătate chiar și la concentrații mici în aer deoarece dimensiunea lor scăzută le permite să traverseze plămânii și să ajungă direct în sânge.
  • În 2020, aproximativ jumătate dintre orașele europene au depășit recomandarea OMS privind poluarea anuală cu PM2,5. Cele mai ridicate niveluri de poluare cu PM2,5 au fost înregistrate în Europa de Sud-Est.
  • Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului a clasificat poluarea aerului, în special cea cu PM2,5, ca fiind principala cauză de cancer.
  • O recenzie globală recentă a constatat că expunerea cronică poate afecta fiecare organ din corp, complicând și exacerbând condițiile de sănătate existente.
  • România este una dintre cele opt țări în care emisiile de NOx și PM10au crescut între anii 1990 și 2018.

Date îngrijorătoare

  • Poluarea aerului cauzează boli care determină rate mai mari de deces în urma îmbolnăvirii de Covid-19, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
  • 29.230 de români mor anual din cauza bolilor provocate de poluare, țara noastră aflându-se pe locul 7 la nivel european în ceea ce privește numărul deceselor premature cauzate de poluare la mia de locuitori.
  • Poluarea omoară de 15 ori mai mulți români decât accidentele rutiere.
  • România se află pe locul 15 în topul celor mai poluate țări din Europa, conformul Raportului Mondial despre Calitatea Aerului din 2020.
  • La nivel european, țara noastră are cele mai ridicate costuri sociale anuale pe cap de locuitordatorate poluării(€1.810).
  • Bucureștiul este orașul european cu cele mai mari costuri sociale pe cap de locuitor din cauza impactului poluării aerului asupra sănătății. Fiecare bucureștean pierde anual €3.004 din cauza poluării.

Niciunul dintre cele 15 orașe incluse în analiză nu are stabilite zone cu emisii scăzute.

Statisticile din decembrie 2020 arată că jumătate dintre autoturismele din România sunt mai vechi de 15 ani.

Motoarele diesel, încă majoritar utilizate de către autorităţi şi cetăţeni

  • Emisiile motoarelor Diesel sunt carcinogene de grup 1, reprezentând una dintre cauzele cancerului pulmonar.
  • 12 orașe dintre cele 15 analizate au achiziționat în ultimii 2 ani autobuze Diesel, deși emisiile acestora sunt nocive pentru sănătatea populației.
  • Doar 8 primării au achiziționat mijloace de transport în comun cu propulsie electrică în ultimii doi ani, însăo parte dintre ele încă așteaptă ca acestea să le fie livrate.
  • Doar 6 primării dintre cele 15 au achiziționat tramvaie și/sau troleibuze în ultimii doi ani. 3 dintre orașele analizatenu au rețea de tramvai și/sau troleibuz.
  • Jumătate dintre autoturismele existente în România au motoare Diesel.

Niciunul dintre orașe nu a organizat campanii de informare și conștientizare a cetățenilor cu privire la importanța calității aerului și efectele nocive ale poluării.

Analiza se bazează pe o grilă de evaluare cuprinzând 20 de indicatori organizaţi în 5 domenii:

1.Intervenții economice pentru reducerea poluării aerului (25% din scor)
  • Stimulente financiare pentru renunțarea la mașinile vechi
  • Taxă de congestie/aglomerație în zonele cu trafic intens
  • Taxe de parcare crescute pentru centrul orașului
  • Reduceri/bonusuri pentru tranziția la mersul cu bicicleta
  • Reduceri/bonusuri pentru tranziția la transportul în comun
2.Intervențiiadministrative pentru reducerea poluării aerului (25% din scor)
  • Introducerea de zone cu emisii scăzute, unde au acces doar vehicule care respectă standarde ridicate de poluare
  • Reglementări locale specifice pentru zonele de construcții
  • Achiziții publice de autobuze electrice în ultimii doi ani
  • Achiziții publice de tramvaie/troleibuze în ultimii doi ani
  • Achiziții publice de autobuze diesel în ultimii doi ani (punctaj negativ)
3.Intervenții comportamentale pentru reducerea poluării aerului (10% din scor)
  • Introducerea de programe de bike sharing sau car sharing
  • Campanii de comunicare cu privire la calitatea aerului în ultimii 2ani
4.Infrastructură care face posibilă reducerea poluării aerului (20% din scor)
  • Piste de biciclete
  • Parcuri și zone verzi
  • Rețeade tramvaie/troleibuze
  • Număr de stații de tramvai/troleibuz
5.Indicatori direcți de poluare a aerului (20% din scor)
  • Depășiri peste valoarea limită anuală a PM10 (40 μg/m3) în 2020
  • Depășiri peste valoarea limită anuală a NO2 și NOx (40 μg/m3) în 2020
  • Număr de mașini diesel înregistrate în 2020/ 1.000 de locuitori / județ
  • Numărde autobuze diesel înregistrate în 2020/ 1.000 de locuitori / judeţ

Tu știai aceste informații despre eficienţa împotriva poluării? Consideri că sunt și alte elemente demne de luat în calcul pentru a influența un astfel de studiu?

Te-ar putea interesa şi: Află care este clasamentul cartierelor din Galați și ce factori l-au influențat

Dacă vrei să fii la curent şi cu alte informaţii despre oraşul tău, abonează-te!


ARTICOLE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

AI NEVOIE DE UN LOGO?

- Advertisment -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE