Și algele sunt stresate, în ziua de astăzi, dar procesul este unul controlat și din el rezultă o mulțime de efecte pozitive care pot sta la baza unor tehnologii viitoare, capabile să schimbe lumea. Se întâmplă la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, unde conferențiar dr. ing. George Ifrim de la Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică și Electronică (A.C.I.E.E.) cercetează, alături de alți șapte tineri pasionați, felul în care reacționează microalgele la stres. Pare o chestiune minoră și ușor de făcut! Este, în schimb, un proiect ambițios, pornit de la teza sa de doctorat, ce poate avea implicații majore în industria alimentară, farmaceutică, în acvacultură și în producerea biocombustibililor.
Echipa interdisciplinară, formată din opt cercetători, a fost singura care a câștigat competiția de proiecte organizată în 2019 de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, aflată în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, la categoria „Tinere echipe”.
Totul a pornit în 2012, anul în care George Ifrim (absolvent de Biotehnologii) și-a susținut teza de doctorat în Automatică, sub coordonarea prof. dr. ing. Sergiu Caraman, în cotutelă cu Universitatea din Nantes, Franța. Tema cercetării a vizat creșterea fotosintetică a microalgelor (Modelarea și controlul proceselor de creștere fotosintetică a microalgelor în condiții de laborator). Câțiva ani mai târziu, George a realizat, la Galați, împreună cu profesorul său și alți câțiva colegi de la Automatică, un fotobioreactor, adică un dispozitiv în care microalgele cresc sub influența luminii și pot fi supuse unor tratamente diverse prin intermediul unui calculator de proces.
„Microalgele își găsesc numeroase întrebuințări în industria alimentară, prin valorificarea compușilor biologic activi din compoziția lor, în domeniul farmaceutic prin obținerea unor suplimente cu numeroase beneficii asupra sănătății, în protecția mediului, dacă le folosim la tratarea apelor uzate sau la reducerea CO2 din gazele de ardere”, explică cercetătorul.
În 2020 s-a câștigat acest proiect unic la „Dunărea de Jos”, prin care George Ifrim, Baicu Laurențiu, Marian Barbu (A.C.I.E.E.), Georgiana Horincar, Ștefan Petrea, Alina Mogodan, Ira Simionov (S.I.A.) și Claudia Ungureanu (Transfrontalieră) și-au propus să investigheze comportamentul microalgelor în situații diverse.
„Proiectul nostru se numește Modelarea și controlul mecanismelor de stres subletal la microalge. Practic, microalgele sunt cultivate în fotobioreactor, în diferite condiții de stres (limitare de nutrimente, intensitate luminoasă mare, temperatură ridicată etc.), evaluandu-se profilul compozițional al acestora și capacitatea de adaptare la parametri de cultivare. În astfel de condiții, microalgele produc cantități impresionante de lipide (50% din masa celulei e invadată de lipide), care, dacă sunt extrase și prelucrate cu atenție, pot fi transformate în biodiesel”, explică George Ifrim.
La nivel mondial, există astfel de stații pilot care produc biocarburanți din microalge – combustibilul viitorului.
Dr. George Ifrim și echipa lui au la dispoziție doi ani să își prezinte rezultatele și să dezvolte noi direcții de cercetare.
„Mă bucur că nu lucrez singur și că am reușit să atrag tineri cercetători, pasionați de știință, în acest domeniu fascinant al biotehnologiei microalgelor. Acestea sunt microorganisme robuste, cu necesități nutriționale scăzute (lumină, dioxid de carbon și săruri anorganice) care pot deveni “fabrici celure” de compuși cu valoare adaugată. Ne dorim să aruncăm o privire în interiorul celulei si să investigăm ce se întâmplă cu unii componenți intracelulari (de exemplu pigmenți sau lipide) în condiții de stres sub-letal. Aceste bioprocese pot deveni fezabile din punct de vedere industrial cu ajutorul automaticii, adică prin modelare matematică și control de proces”, a precizat conf. dr. ing. George Ifrim.
Citește și: Un tunisian în stagiu de pregătire doctorală la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați
