Muzeul de Artă Vizuală Galați are plăcerea să vă invite la vernisajul expoziției „Între timp”, semnată Iulia Șchiopu, vineri, 18 mai, la ora 18.00.

Iulia Șchiopu s-a născut pe 4 februarie 1968, la Brașov. Pasionată de pictură încă din copilărie, a studiat-o câțiva ani la Școala de Artă din oraș, la recomandarea profesorului de desen. Părinții au sfătuit-o să-și aleagă o școală „serioasă”, astfel că, în 1993, Iulia a absolvit Facultatea de Mecanică, secția Mecanică Fină, specializarea”Aparatură biomedicală”, în cadrul Universității „Transilvania” Brașov. Totuși, pasiunea a învins, Iulia Șchiopu nerenunțând la pictură. Are deja mai multe expoziții personale, a câștigat Marele Premiu la concursul național „E Visual Art” (2016), dar a creat și afișe pentru festivaluri de teatru, sau coperți și ilustrații de carte, printre care: „Efectul pervers” de Petronela Rotar (2016), „Logodnica” de Doina Ruști (2017), „Survivre malgre le bonheur” de Radu Bata (2018, Franța).

„În casa mea, există doar trei tablouri pe pereți: toate sunt semnate de Iulia. Pare că se pictează pe ea însăși (cu obstinația de care doar marea Frida a dat dovadă), multiplicată și schimbată la nesfîrșit, dar ne pictează și pe fiecare dintre noi. E imposibil să fii femeie și să nu te găsești în vreo păpușă, cu toate ale tale. La un vernisaj de-al ei, am surprins o doamnă cînd îi spunea că ar trebui să facă o cameră mare, unde să își atîrne tablourile, iar noi, atunci cînd avem nevoie de frumusețe și de vindecare, să putem merge și să le privim. Fiindcă arta Iuliei are dublu sens cathartic. Iulia Șchiopu a apărut de nicăieri, cu un stil gata format, cu o salbă de păpuși minunate, deopotrivă vulnerabile și puternice, femei și copile, fragile, delicate, aerate de multe ori, care te lasă cu gura căscată atunci cînd le privești și ți se duc direct la inimă. Care te pot face să plîngi, eliberator. Care te înduioșează. Nu știu să spun despre tehnicitățile ei, sunt scriitor, nu critic de artă, însă pe mine tablourile Iuliei mă privesc în mod direct și personal, de fiecare dată. Lumea mi se pare mai suportabilă atunci cînd știu că aceste păpuși există în ea. Atunci cînd știu că undeva, în atelierul ei, Iulia transformă viața brută, ca pe un caer, o rafinează și o așază pe pînză.” (Petronela Rotar – scriitoare)

Citeşte şi articolul  Programul Festivalului Gulliver – spectacole pentru copii, adulţi şi întreaga familie