Mica Unire s-a înfăptuit pe 24 ianuarie 1859 de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, iar de atunci a rămas o dată importantă în istoria poporului român.

Unirea Principatelor Române a reprezentat alipirea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un singur principat. La data de 1 decembrie 1918, s-au împreunat și Basarabia, Bucovina și Transilvania, formând un singur stat.

Rusia și Imperiul Otoman au fost împotriva înfăptuirii Micii Uniri, dar după războiul dintre 1853 și 1856 din Crimeea, sfârșit prin înfrângerea Rusiei, și prin Tratatul de Pace de la Paris, s-au luat noi măsuri în legătură cu o eventuală unire a principatelor.

Adunările și Divanurile Ad-hoc

Marile Puteri, reprezentate de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda, Imperiul Franței, Regatul Siciliei și Imperiul Otoman, au oferit dreptul la un referendum, prin care locuitorii din Moldova și Țara Românească puteau să-și exprime opinia referitoare la o eventuală unire dintre principate. Așa s-au născut adunările Ad-hoc, respectiv Divanurile Ad-hoc, care urmau să ia decizii asupra unei viitoare organizări a țărilor române.

În Țara Românească, majoritatea membrilor care făceau parte din Divanul Ad-hoc au fost de acord cu realizarea Micii Uniri. În Moldova, Nicolae Vogoride, locțiitorul Moldovei, a încercat să saboteze aceste adunări și implicit unirea. El a fost sprijinit de Imperiul Otoman, care-i promitea domnia dacă principatele nu se uneau. Însă Vogoride își destăinuia planurile prin scrisori adresate fratelui său din Constantinopol, scrisori care au fost furate și publicate în presa europeana. Astfel, planul lui Vogoride a eșuat.

Atunci, Marile Puteri au rupt legătura cu Imperiul Otoman și s-au organizat noi alegeri care au pronunțat în unanimitate, Unirea Principatelor Moldovei și Țării Românești.

Alegerile noului domnitor

Pe 17 și 24 ianuarie au fost organizate alegeri în capitalele celor două principale, Iași și București, prin care s-a ales domnitorul Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei. În ambele locuri rezultatul a fost același: domnitorul va fi Alexandru Ioan Cuza.
Printre meritele lui Alexandru Ioan Cuza enumerăm recunoașterea internațională a Unirii, reformele sale și faptul că a pus bazele statului român modern. Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei s-a redenumit România, abia în anul 1866, după abdicarea lui Cuza.

Transilvania a rămas sub domnia austriacă, mai apoi austro-ungară până în anul 1918 când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

În această zi, pe 24 Ianuarie, ziua în care acum 161 de ani s-a realizat Mica Unire, să ne reamintim cu toții că suntem români, să ne bucurăm de minunata țară în care locuim și de compatrioții noștri. Și cel mai important, să reținem aceste lucruri în fiecare zi când vom spunem cu mândrie că ”NOI SUNTEM ROMÂNI”!.

Te-ar putea interesa și:Care este semnificația zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională a României?