Lista cu acte necesare pentru dezbaterea moștenirii este una destul de complexă. Află cum se stabilește dreptul la moștenire și care sunt taxele.
Moștenirea este reglementată de Codul Civil și reprezintă modalitatea prin care familia poate beneficia în mod legal de bunurile rămase după decesul unui membru al ei. În cazul în care nu există un testament care să prevadă altceva, moștenirea legală reprezintă calea prin care bunurile materiale, conturile și lichiditățile sunt împărțite în funcție de gradul de rudenie, fiecare succesor primind cota care i se cuvine.
Urmarește-ne și pe: Instagram, Facebook, Twitter, Telegram
Acte necesare dezbatere moștenire
- Cerere tip;
- Certificat de deces (în original) al persoanei pentru care se face succesiunea;
Certificat de atestare fiscală care atestă că persoana decedată nu are datorii la bugetul local sau la bugetul de stat;
Certificat de naștere și căsătorie pentru soțul supraviețuitor, după caz;
Certificat de naștere și de căsătorie, după caz, dar și alte acte de identitate pentru moștenitori;
Acte de proprietate pentru bunurile lăsate moștenire;
Testament, în cazul în care există unul; - Acte de identitate moștenitori.
Cine are drept la moștenire
Moștenitori legali Legea din Dreptul Civil prevede că moștenitorii legali sunt, în ordine:
Clasa I – soțul supraviețuitor, descendenții (copiii defunctului, copiii copiilor acestora și așa mai departe, fără limitare cu privire la gradul de rudenie), Clasa a II-a și a III-a – ascendenții (părinții, bunicii și asa mai departe) Clasa a IV-a – colateralii până la gradul al patrulea inclusiv (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari și frații și surorile bunicilor defunctului).
Dacă există rude din clasa I și acestea nu renunță la drepturile lor, rudele aparținând celorlalte clase nu au drept de moștenire legală. Averea unei persoane decedate se împarte egal între rudele din aceeași clasă și același grad de rudenie. Totuși, fiecare clasă de moștenitori trebuie să împartă moștenirea cu soțul supraviețuitor. Un lucru important de menționat este că succesorii moștenesc nu doar drepturile persoanei care a încetat din viață, cât și obligațiile financiare ale acestuia.
Taxa pentru dezbaterea moștenirii
Pe lângă lista cu acte necesare pentru dezbaterea moștenirii, este nevoie să fie luate în calcul și taxele ce se plătesc în cazul unei succesiuni. În cazul în care moștenirea este dezbătută în fața notarului, presupune onorariul notarului. Acesta este calculată în funcție de valoarea totală a bunurilor succesorale, fie mobile și/sau imobile și se împarte între toți moștenitorii. În cazul în care există un singur moștenitor, evident, acesta va plăti singur taxa de succesiune.
Taxa pentru succesiune la notar este stabilită în Grila Notarilor. De exemplu, pentru bunuri succesorale ce valorează 100.000 de euro, taxa este de aproximativ 3.112 de lei. În cazul în care moștenitorul face acte de succesiune pentru un imobil și dorește să fie trecut în cartea funciară, costul crește cu încă 700-800 de lei. În cazul în care succesiunea de dezbate în fața instanței, taxele sunt calculate în funcție de durata procesului, numărul de moștenitori și alte proceduri juridice necesare. Pe lângă taxele percepute de notar sau instanță, se poate percepe și impozit de 1%. Potrivit legii, moștenitorii sunt scutiți de impozit, dacă moștenirea este dezbătută în cel mult doi ani de la deces.
Sursă:Notariate.ro
- Ce trebuie să știi despre menținerea sănătății bebelușului tău în sezonul rece
- Vrei sărbători fără griji în acest an? Apelează la o firmă de curăţenie!
- Cum echipezi inteligent o bucătărie cu suprafață mică?
- 8 direcții pentru marketingul unui restaurant
- Top 10 cofetării din Galați pe care trebuie să le încerci