Pe data de 30 noiembrie se sărbătorește Sfântul Apostol Andrei, care este și sfântul ocrotitor al României, iar de aceea sunt multe tradiții ce se practică în seara dintre 29 și 30 noiembrie.

Strigoi și spirite rele

Se spune că în această seară, spiritele și strigoii ies și umblă în lume, fetele își pot vedea viitorul, iar oamenii apelează la vrăji și usturoi pentru a se apăra. Strigoii sunt spiritele morților, care nu pot ajunge în lumea de dincolo după înmormântare fiindcă au fost pedepsiți după faptele lor în timpul vieții sau refuză să se întoarcă în lumea de apoi. Strigoii sunt ființe malefice, care se spune că pot lua viața celor apropiați și aduc boli și suferințe. Pot fi de apă, uscat sau foc, depinzând de locul pe care îl bântuie.

Pentru a se apăra, oamenii încă din vremurile străvechi se folosesc de usturoi pe care-l agață pretutindeni în casă și cu care se unge pragul casei, ușile și geamurile ca să nu poată intra spiritele rele și fac copiilor cruciuliță cu usturoi la mână. De asemena, gospodinele obișnuiesc să întoarcă seara cănile și vasele cu gura în jos.

Și animalele din ogradă trebuie protejate împotriva spiritelor rele. Lor li se pune busuioc în mâncare și agheasmă în apă. Tradiția spune ca în ordine ca totul să meargă bine în gospodărie, toate obiectele tăioase trebuie să fie legate cu sfoară și puse bine, să nu poată fi găsite în ziua sărbătorii. Nici pieptenele nu este permis în ziua de Sfântul Andrei și trebuie legat cu sfoară pentru că simbolizează ghearele spiritelor. Până la Crăciun, femeile nu mai țes și nici nu mai torc, ca să nu stârnească mânia Maicii Domnului.

Fetele își visează alesul

Pentru fetele nemăritate, tradițiile de Sfântul Andrei sunt legate de măritiș. Fetele care doresc să se mărite își pun sub pernă un fir de busuioc, iar noaptea îl vor visa pe cel care le va fi ales.
O altă tradiție presupune ca fetele să stea dezbrăcate între două oglinzi la miezul nopții cu două lumânări aprinse în mână. În oglinda din spate se spune că aceasta va vedea scene din viitor și ce-i rezervă soarta împreună cu chipul celui cu care se va mărita. Se mai poate afla sortitul unei fete cu un pahar de apă în care se află o verighetă, iar în acest timp fata ține în mână două lumânări. Așa, ea poate vedea în reflexia apei chipul alesului său.

Fetele mai coc în seara de 29 noiembrie o turtă sărată, pe care jumătate o mănâncă ca să li se facă sete, iar pe cealaltă jumătate o pun sub pernă. Dacă visează un băiat că îi aduce apă, înseamnă că acela este alesul și se vor mărita în perioada ce urmează. Dacă nu apare nimeni, atunci acestea vor mai avea de așteptat.

Se obișnuiește și ca fetele să ia nouă ceșcuțe cu apă pline, pe care fetele le toarnă într-un bol, care se pune sub icoană. A două zi, în zori, apa din bol se măsoară din nou cu același ceșcuțe. Dacă mai rămâne apă în bol, chiar și câteva picături, înseamnă ca vor avea noroc la măritiș. Dar dacă ultima ceșcuță va rămâne neumplută, atunci vor avea ghinion și nu se vor mărita.
Unele fete își mai pun sub pernă 41 de boabe de grâu, iar dacă visează că un băiat care le fură boabele, înseamnă că vor avea noroc la măritiș.

Se pune grâu la încolțit

De Sfântul Andrei se pune și grâul la încolțit pentru a afla cum va fi recolta de anul viitor și cât de prosperă va fi casa și familia lui în anul ce vine. Nu în ultimul rând, vremea din noaptea de Sfântul Andrei ne va spune cum va fi  iarna care urmează. Dacă oamenii au parte de un cer senin în această noapte, iarna care vine va fi una blândă.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotărât în anul 1995 ca sărbătoarea Sfântului Andrei să fie însemnată cu cruce roșie în calendarul bisericesc, iar în 1997 Sfântul Andrei a fost proclamat ”Ocrotitorul României”.

Acestea sunt unele tradiții de Sfântul Andrei pe teritoriul românesc. Voi respectați aceste tradiții?

Te-ar putea interesa și: Sărbătorile de iarnă cu concerte și artificii, de la Sf. Andrei până la Revelion

Sursa: Calendarul Ortodox