Această situaţie va fi exploatată în folos propriu de administratorul domeniilor princiare, baronul Weps, care va stoarce bani pe seama naivității oamenilor dezolaţi că ţinutul lor n-are mistreţi. Pentru acest fapt, ei sunt amendaţi de hrăpăreţul baron, care are nevoie de cât mai mulţi bani să achite datoriile acumulate de nepotul său Stanislas, favoritul prinţesei, la jocul de cărţi. Weps este speriat de posibilitatea dezonoarei care ar putea întina imaginea familiei.

În sat îşi face apariţia şi prinţesa, costumată în ţărăncuţă, pentru a face o surpriză soţului.

Aceste frământări şi întâmplări care au tulburat viaţa liniştită a satului ating şi dragostea dintre Cristina, poştăriţa satului şi Adam, un tânăr tirolez vânzător de păsări. Frumoasa fată intenţionează să profite de venirea prinţului pentru a-i cere favoarea unei slujbe la palat pentru Adam, cu toate că acesta este împotrivă, considerând nedemn de el un astfel de serviciu. Cu toată împotrivirea lui Adam, fata aşteaptă momentul potrivit şi îşi pune în aplicare planul, oferind buchetul de flori, primit de la logodnicul său, lui Stanislas, care se dă drept prinţ şi intră cu el în pavilionul de vânătoare pentru a-i cere favoarea atât de mult dorită de ea.