Pe 20 iulie în tradiția românească se țin cont de anumite tradiții și obiceiuri deoarece este sărbătorit Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, considerat aducătorul ploilor în vreme de secetă și ocrotitorul recoltelor.

Viața Sfântului Ilie

S-a făcut remarcat încă de la naștere, când tatăl său, preot de meserie, a avut o viziune cum că pruncul va fi îmbrăcat în veșminte de foc de către niște oameni în alb, care-i vor da să mănânce o candelă. Ceilalți preoți au interpretat această viziunea ca un mesaj de la Dumnezeu cum că Ilie va urma să-I fie profet.

Ani mai târziu, a ajuns la curtea regelui Ahab, care căsătorit cu o prințesă păgână, a început să idolatrizeze cultul lui Baal și să cadă în păcat, odată cu poporul său. Mâhnit, Dumnezeu l-a trimis pe Sfântul Ilie să îl avertizeze pe Ahab că-l va pedepsi aducând timp de trei ani și jumate secetă peste pământurile sale. Profeția s-a adeverit conform spuselor prorocului. La sfârșitul acestei perioade, Sfântul Ilie l-a convins pe rege să se adune laolaltă cu prorocii lui Baal și să se roage pentru un miracol. Sfântul Ilie s-a rugat la Dumnezeu, iar din cer a început să pice foc, eliminând cultul lui Baal din Israel și readucând ploaia.

Minunile asociate prorocului nu se opresc aici. El nu a trecut prin poarta morții, înălțându-se direct la cer să-L vadă în chip pe Dumnezeu. Atunci când s-a înălțat, se spune că pe cer a apărut un car în flăcări.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie

Pentru fetele nemăritate, ajunul zilei Sfântului Ilie este prilej de a afla dacă se vor mărita cu un tânăr arătos. Ele se duc noaptea goale în lanurile de cânepă, iar seara dacă vor visa cânepă verzi înseamnă că este un semn bun. Alesul lor va fin un băiat chipeș și tânăr. Dar dacă cânepa va fi uscată, atunci ele se vor alege cu un bărbat mai bătrân.

O tradiție de Sfântul Ilie spune ca în dimineața de 20 iulie să se culeagă plante de busuioc care să se pună la uscat. Femeile iau busuiocul și îl sfințesc la biserică, apoi îl ard pe foc. Cenușa se folosește în scopuri terapeutice, în special pentru copii.

Mărul este considerat pomul Sfântului Ilie, de aceea nu e bine să consumăm mere până în această zi. Dacă merele se bat unele de celelalte, acest lucru prevestește grindina. Femeile cheamă copii sub un măr, ca să scuture pomul și să cadă fructele. Merele devin ofrande pentru cei morți.

Tot în această zi se pomenesc morții (Moșii de Sfântul Ilie), aducându-se în special mere la biserică ca să se sfințească.

Una dintre cele mai cunoscute tradiții de Sfântul Ilie este cea legată de începutul ploilor de vară. Pe 20 iulie se consideră în tradiția populară că vor începe ploile. Iar dacă tună în această zi atunci alunele vor seca, iar fructele vor avea viermi. Dacă este furtună, nu e bine să deschidem geamurile sau ușile ca să nu intre spiritele necurate.

O poveste interesantă asociată cu prorocul spune cum el trăsnește dracii de ziua lui. Se zice că l-ar fi nimerit pe șeful lor și i-ar fi scos un ochi, care s-a transformat în bănuț de aur. Așadar, de Sântilie, pe pământ se găsesc pretutindeni bănuți de aur.

Tot pe 20 iulie se spune că nu este bine să lucrezi, să nu-l mânii pe proroc.

Pentru că este considerat și ocrotitorul apicultorilor, la sate se recoltează mierea de albine. Retezatul stupilor se face doar de către bărbații îmbrăcați în haine de sărbătoare, ajutați de un copil, fără să intervină vreo femeie. Mierea se pune apoi în țuică, din care toată lumea este invitată să deguste.

De asemenea, Sfântul Ilie este considerat și protectorul Aviației Române, care-și sărbătorește ziua tot pe data de 20 iulie.